RAPORT PRELIMINAR DE CERCETARE
Axe ale construcţiei sociale a profesiei de consilier de probaţiune. Cercetare calitativă în zona de N-E a României și în Republica Moldova
– Antonio SANDU
Raportul de cercetare preliminar, cu titlul de manuscris nepublicat, distribuit în scop de peer review.
© Antonio SANDU
© LUMEN Research Center in Social and Humanistic Sciences
© Facultatea de Drept și Știinte Administrative, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
© Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea de Stat din Moldova
Cuprins
Axa tematică I. Cadrul instrumental și instituțional
1.1. Cadrul normativ de funcționare
1.2. Cadrul instituțional de funcționare
1.3. Evoluția practicii probațiunii în România și Moldova
Axa tematică II. Dezvoltarea resurselor umane
2.1. Atribuțiile consilierului de probațiune în raport cu tipurile de beneficiari
2.2. Socializarea profesională
2.3. Identitatea profesională a consilierilor de probațiune
2.4. Dileme și probleme profesionale în practica probațiunii
Axa tematică III. Relația consilier de probațiune –persoane supravegheate
Axa tematică IV. Managementul de caz
4.1. Managementul de caz între supraveghere și consiliere
4.2. Relația consilier de probațiune persoană supravegheată ca relație terapeutică
4.3. Povești despre practică
4.4. Strategii de echilibrare a puterii
4.5. Instrumente de lucru
4.6 Schimbarea atitudinii față de societate și față de normativitate
Axa tematică V. Probațiunea centrată pe valori. Dimensiunea teoretico-ideologică a construcției sociale a profesiei de consilier de probațiune
5.1. Valori constitutive
5.2. Valori operaționale ale practicii
5.3. Dimensiunea morală a practicii probațiunii
5.4. Rolul consilierului de probațiune în construcția socială a autonomiei persoanei supravegheate
5.5. Rolul consilierului de probațiune în construcția socială a responsabilității persoanei supravegheate
5.7. De ce sunt pedepsiți infractorii
Axa tematică VI. Medierea victimă infractor
6.1. Medierea victimă infractor –element constitutiv al paradigmei justiției restaurative
6.2. Paradigma functională a profesiei /justiția restaurativă, justiția centrată pe drepturile omului/ justiția retributivă
Axa tematica I. Cadrul instrumental si institutional
1.1. Cadrul normativ de functionare
Analiza cadrului normativ de functionare a serviciilor de probatiune a vizat modul in care acesta influenteaza, in mod direct, functionarea serviciilor de probatiune. Fiind o analiza de factura constructionista, cadrul normativ a fost inteles ca o instanta de constructie sociala a profesiei de consilier de probatiune, constituind reperele in interiorul carora evolueaza practica acestora. Cadrul normativ isi pune amprenta direct asupra semnificatiei pe care profesionistii o acorda propriei activitati, a rolului acesteia, si in general a oricarui discurs despre practica.
Deficiente ale cadrului normativ | Referindu-se la cadrul specific de functionare a Probatiunii in România, respondentii il considera ambiguu, fiind in opinia unora dintre respondenti, un pas inapoi fata de legislatia anterioara, din punctul de vedere al claritatii si aplicabilitatii sale. Lipsa unor clarificari metodologice referitoare la implementarea efectiva a noilor coduri face necesar, din partea consilierilor de probatiune, un efort suplimentar de identificare a bunelor practici, conforme cu legislatia in vigoare.
Legislatia actuala este mult mai ambigua, si Noul Cod Penal si Noul Cod de Procedura Penala nu lamuresc toate aspectele, ori acolo unde nu sunt lamurite incercam noi sa gasim ce este mai corect (IRO08).
Legislatia in vigoare (cea de dupa 2014), in special Codul Penal, este considerata caleidoscopica, bazata pe cadre normative preluate din diferite sisteme juridice, fara a se tine cont in elaborarea acestora de specificul românesc al sistemului executional si al probatiunii.
Intr-adevar, Noul Cod Penal imprumuta mai multe elemente din legislatii diferite. Este un amalgam, o ciorba vraiste, nu s-au pus cap-coada lucrurile intr-adevar necesare. Parerea mea este ca Codurile ar trebui elaborate si Probatiunea [sa fie] pe specificul românesc (IRO08).
O alta dificultate pusa in evidenta de respondent vizeaza numarul relativ mare de acte normative care reglementeaza practica probatiunii: legislatie principala cu privire la Noul Cod Penal si Noul Cod de Procedura Penala, legislatie specifica cu privire la executarea pedepselor neprivative de libertate, si legea de organizare a sistemului de probatiune. La acestea se adauga legislatia secundara, formata din regulamente si alte acte normative venite sa implementeze reforma penala. Mai mult, datorita schimbarii relativ recente a legislatiei penale, o parte a cazurilor au fost judecate de instante si condamnate pornind de la prevederile vechiului Cod Penal, iar altele pornind de la cele din Noul Cod – in functie de momentul savârsirii infractiunii, si a legislatiei penale cele mai favorabile inculpatului. Aceasta pluralitate normativa este in masura sa genereze confuzie in supravegherea executarii masurilor neprivative de libertate.
Noi lucram pe 2 legi, Legea 252 in ceea ce priveste sistemul de probatiune si Legea 253 in ceea ce priveste masurile neprivative de libertate, si lucram pe Codul Penal. Cele mai multe dintre sentintele pe care le primim acum sunt din Noul Cod, dar in schimb avem si vechiul Cod in baza caruia inca se mai dau sentinte. Lucram in baza a ceea ce inseamna regulament de ordine interioara si toate normativele care au venit de la schimbarea codului incoace (IRO11).
…..
Document in curs de publicare in volum. Indisponibil momentan spre download.